10 mituri despre schizofrenie

 
2748 - Copy

Schizofrenia este una dintre cele mai întâlnite tulburări mintale la nivel global. Este diagnosticată peste tot în lume, în toate rasele şi culturile. Schizofrenia afectează în egală măsură bărbaţii şi femeile, deşi, în medie, bărbaţii dezvoltă schizofrenia mai devreme decât femeile. În general, bărbaţii manifestă primele semne de schizofrenie în jurul vârstei de 20 ani, iar femeile manifestă primele semne mai târziu de 20 ani.

Schizofrenia se caracterizează prin apariția unor manifestări psihopatologice majore, cum sunt simptomele pozitive: stări delirante sau/și halucinații și simptomele negative: lipsa inițiativei, apatia, aplatizarea emoțională, izolarea socială ș.a.

Deși astăzi există numeroase modalități de tratament și ameliorare a stării sănătății persoanelor cu schizofrenie, acestea sunt în continuare neînțelese, marginalizate și discriminate, inclusiv în Republica Moldova.

Astăzi distrugem 10 mituri despre schizofrenie:

  1. Oamenii cu schizofrenie au dedublări de personalitate sau mai multe identități

În 1911, psihiatrul elvețian Eugen Bleuler a fost primul care a folosit termenul ”schizofrenie”.

Deşi termenul ”schizofrenie” vine de la cuvintele grecești ”scindare” şi ”minte”, oamenii cu schizofrenie nu suferă de scindarea personalității. Această neînțelegere a determinat folosirea greșită a termenului de către mulți oameni.

”Mintea scindată” se referă la felul în care oamenii cu schizofrenie sunt rupţi de  realitate; În anumite situații, ei nu pot deosebi ce este real de ce nu este real.

  1. Schizofrenia nu se tratează

30% dintre persoanele cu schizofrenie au parte de o recuperare de lungă durată, iar circa 20% ating îmbunătățiri considerabile ale stării de sănătate.

  1. Oamenii cu schizofrenie trebuie să se afle sub monitorizare continuă.

Sistemele moderne de îngrijiri în sănătate mintală tind să evite spitalizările îndelungate și nemotivate.

În loc să se afle sub supraveghere continuă, oamenii cu schizofrenie au nevoie de susținerea comunității pentru a fi membri activi ai societății și a trăi o viață împlinită.

  1. Persoanele cu schizofrenie sunt violente

Este demonstrat științific că persoanele cu probleme de sănătate mintală (inclusiv schizofrenie) sunt mai des victime ale violenței, și nu agresori.

Imaginea persoanei cu schizofrenie, cu personalități multiple, predispusă spre violență a fost perpetuată în timp, inclusiv în anumite filme, cărți, cultură populară. Această imagine este falsă, stigmatizatoare, neavând o confirmare științifică.

  1. Toate persoanele cu schizofrenie au aceleași simptome

Nu toți oamenii cu schizofrenie aud voci.

Experiența schizofreniei este diferită pentru fiecare persoană și poate fi caracterizată de simptome pozitive (stări delirante și/sau halucinații) sau negative (apatie, aplatizare emoțională, etc.).

Diagnosticul de schizofrenie este pus de serviciile specializate în sănătate mintală, după o evaluare aprofundată a unui caz concret, conform unor metodologii de lucru valide și documentate științific.

  1. Este cauzată de consumul de droguri.

Este adevărat doar în anumite cazuri.

Nu au fost elucidate complet cauzele apariției schizofreniei. De obicei, survine în urma unui melanj de factori neurologici, genetici, complicații la naștere, stress, copilărie dificilă sau relații defectuoase.

  1. Medicamentele anti-psihotice te transformă în zombie.

Farmacoterapia e evoluat de-a lungul anilor și medicamentele de astăzi sunt mult mai sigure și au mai puține efecte adverse. Tratamentul medicamentos este doar una dintre formele de intervenție în schizofrenie și trebuie stabilit de un medic psihiatru competent.

Ca în orice altă problemă de sănătate, medicamentele sunt prescrise de comun acord cu pacientul, ținând cont de efectele adverse, consecințe pe termen lung și starea sa de confort fizic și emoțional.

  1. Psihoterapia nu ajută

Cele mai eficiente tratamente pentru schizofrenie includ medicamente, fără a se limita la ele. Planul de intervenție în schizofrenie include psihoterapia, consilierea psihologică, grupurile de suport și multe alte terapii non-farmacologice.

  1. Persoanele cu schizofrenie nu au alte probleme de sănătate.

În mod tradițional, se consideră că problema persoanei cu schizofrenie vine exclusiv din diagnosticul psihiatric. Pacienții nu sunt crezuți de cei din jur atunci când acuză alte dureri fizice.

Astfel, persoanele cu schizofrenie au o speranță de viață cu 20% mai mică decât populația generală, cu un exces al mortalității cauzat de condiții medicale asociate.

     10. Oamenii cu schizofrenie nu pot duce o viață împlinită.

Persoanele cu dizabilități psiho-sociale (inclusive schizofrenie) au dreptul să ducă o viață împlinită în comunitate. Cu ajutorul serviciilor multidisciplinare de sănătate mintală, dar în special dacă sunt susținuți de familie și prieteni, oamenii cu schizofrenie pot lucra, pot construi relații interpersonale benefice, se pot ocupa cu orice le face plăcere (sport, călătorii, lectură, evenimente, etc.), la fel ca oricine.

Marginalizarea persoanelor cu dizabilități psiho-sociale, manifestată prin izolare, stigmatizare, injurii sau lipsa susținerii din partea familiei, distrug șansa la o viață împlinită.

În anul 2014, în Republica Moldova locuiau peste 10 000 de persoane cu schizofrenie, tulburări schizotipale și delirante.

 

Surse documentare: Protocolul clinic național ”Schizofrenia. Primul episod psihotic”, www.statistica.md, www.metro.co.uk .